Societatea civilă din Cluj lansează o scrisoare deschisă către Emil Boc și dezvoltatori, având în vizor proiectul imobiliar-mamut legat de numele Elenei Udrea, dezvoltat în vecinătatea Pata Rât, locul în care trăiește cea mai săracă comunitate a orașului

De aici poți distribui:

Proiectul imobiliar – mamut, de mii de locuințe, demarat în vecinătatea gropii de gunoi unde trăiește cea mai săracă comunitate a orașului Cluj-Napoca, a stârnit reacții la Cluj. După ce dezvoltatorii și noii asociați din cadrul proiectului au anunțat demararea acestuia, în noua formulă, asociațiile civice lansează o scrisoare deschisă, cerând o strategie concretă legată de oamenii care locuiesc la Pata Rât și invocând „suspiciunile de corupție care planează în jurul investitorilor imobiliari”. Aceștia au trimis o scrisoare deschisă către Emil Boc și dezvoltatorii imobiliari și au integrat subiectul și într-un protest legat de tema locuirii precare, planificat în acest final de săptămână în oraș.

Scrisoarea este semnată de Adrian Dohotaru (Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS), Alex Fechete (Asociația Comunitară a Romilor din Coastei), Linda Greta (Asociația Comunitară a Romilor din Coastei), Maria Stoica (Căși Sociale ACUM!), Istvan Szakats (AltArt), Prof. univ. dr. Enikő Vincze (Căși sociale ACUM!), George Zamfir (Căși sociale ACUM!).

Promotorii TSM au anunțat recent „start pentru proiectul imobiliar gigant de aproape 2 miliarde de euro la Cluj-Napoca” (zona str Moș Ion Roată), un proiect de 12.000 de apartamente, care ar urma să aibă și servicii comerciale, medicale, de educație și chiar un studio de film.

Redăm scrisoarea deschisă:

„În atenția primarului Emil Boc,

În atenția dezvoltatorilor imobiliari Paul Păcuraru, Elena Udrea, Miron Mitrea și a Consiliului de Administrație Transilvania Smart City: Adrian Alexandrov, Adrian Gurzău, Cecilia Petrovan, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț

Noi, semnatarii acestei scrisori deschise, considerăm că proiectarea unui viitor cartier de 2 miliarde de euro cu mii de apartamente, spital, campus universitar, mall etc. nu poate să nu să țină cont de realitățile existente în zona urbană marginalizată Pata Rât și de situația locuitorilor săi actuali.

Din păcate, Municipiul Cluj-Napoca seamănă din ce în ce mai tare cu o broșură publicitară, cu promisiuni și iluzii care țin locul unei dezvoltări urbane coerente și puse în slujba intereselor celor mulți. Este dificil de imaginat acel nivel de dezechilibru în care cetățeni austrieci vor veni să se trateze în noul spital din Pata Rât, cum s-a propus într-un clip publicitar de către dezvoltatori imobiliari, în timp ce actualii locuitori nu au nici măcar un punct sanitar în zonă.

Înainte de proiecte ce „O SĂ” se facă la Cluj, asemenea metroului, centurii metropolitane, Someșului navigabil etc., ar trebui adresată realitatea marginalizării și precarității cu care se confruntă rezidenții ghetoului Pata Rât, nevoia desegregării zonei și a asigurării unor condiții de locuire decentă pentru cetățenii dezavantajați și vulnerabili. Și nu sunt puțini…

Actualii locuitori din Pata Rât sunt cei care timp de mai multe decenii au lucrat pentru un Cluj mai curat și au reciclat tone de material refolosibil. Efectele expunerii la poluarea din Pata Rât le resimt atât adulții, cât și copiii. Familiile ar trebui sprijinite ca să se poată muta în alte zone ale orașului, adecvate locuirii, și să aibă acces la servicii de sănătate care să atenueze consecințele traiului de lângă rampa de gunoi.

Sunt politici publice locative și de mediu întârziate cu zeci de ani, care ar trebui realizate chiar și în lipsa acestui proiect imobiliar. Cu atât mai mult dacă se preconizează că se vor muta la Pata Rât câteva zeci de mii de oameni, așa cum speră dezvoltatorii imobiliari. Din moment ce zona va fi total ecologizată și adecvată pentru locuire, poate că și unii dintre vechii / actualii locuitori din Pata Rât vor dori să continue să locuiască acolo, în condiții îmbunătățite, devenind vecini cu noii locatari ai proiectului Transilvania Smart City.

Înainte să legăm prima fază a proiectului imobiliar de anul electoral 2024 și de atestarea documentară a localității în 124 pentru a marca presupusa relevanță a investiției, așa cum s-a afirmat în cel mai recent clip publicitar, trebuie să ținem cont de realitatea evacuărilor forțate și de împlinirea pe data de 17 Decembrie 2022 a 12 ani de la evacuarea forțată din 2010 a peste 350 de persoane, majoritatea lor de etnie romă, de pe strada Coastei la Pata Rât.

Ne exprimăm îngrijorarea că administrația publică a municipalității îi va evacua forțat din nou pe rezidenții din Pata Rât la cererea investitorilor imobiliari cu capital străin și local. Până în acest moment nu s-a prezentat un plan concret al desegregării Pata Rât-ului, în ciuda angajamentului public al primarului Emil Boc de a face ghetoul să dispară până la finalul deceniului.  Îi solicităm primarului Emil Boc ca la doi ani de la intrarea în vigoare a noului SIDU să prezinte public etapele concrete ale strategiei desegregării la finalul căreia se anticipează că la Cluj-Napoca nu vor mai exista comunități marginalizate.

Există riscul că locuitorii care vor rămâne în Pata Rât vor fi excluși din noul cartier și facilitățile sale de infrastructură pentru că nu există nicio coordonare între societatea civilă, administrație și mediul de afaceri, iar comunitățile din Pata Rât nu au fost consultate. Dezvoltarea locală ar trebui să includă toate comunitățile din zonă, nu doar viitoarea “gated community”.

Clujenii din Pata Rât, 1.500 de cetățeni, sunt ignorați complet atât de către primărie, cât și de către dezvoltatorii imobiliari atunci când se discută despre acest proiect imobiliar. Reprezentanții lor au solicitat de multe ori, în zadar, să fie consultați cu privire la planurile administrației publice locale ce vizează zona Pata Rât și locuitorii acesteia”.

Protest în centrul orașului

„În lipsa transparenței proiectului imobiliar din vecinătatea ghetoului Pata Rât și a unei strategii concrete de acțiuni de desegregare asumate de Primăria Cluj-Napoca, în contextul suspiciunilor de corupție care planează în jurul investitorilor imobiliari, noi, semnatarii acestei scrisori, chemăm clujenii la PROTEST, sâmbătă 17 Decembrie, ora 19.30, la colțul străzii Barițiu cu Emil Isac, într-un marș către Primărie”, transmit organizatorii.

Pagina de eveniment indică însă un protest cu temă mai amplă, nu doar legat de acesst proiect imobiliar: „Ieșim în stradă până nu ne scot ei: împotriva evacuărilor și scumpirilor – marș și lansare de carte”.

„Protestul e mai larg, planificat de mai mult timp, dar ultimele declarații grandomane ale dezvoltatorilor ne-au determinat să fie și legat de proiect, mai ales că nu au luat deloc în considerare contextul din Pata Rât”, a explicat Adrian Dohotaru, unul dintre semnatarii scrisorii deschise.

Proiect – mamut, în vecinătatea gropii de gunoi unde trăiește cea mai săracă comunitate a orașului

Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea Plus, a anunțat recent într-un comunicat postat pe site-ul televiziunii că ar fi intrat în acționariatul proiectului imobiliar „Transilvania Smart City”, derulat de apropiații Elenei Udrea.

Realitatea.net anunța recent „Start pentru proiectul imobiliar gigant de aproape 2 miliarde de euro la Cluj-Napoca” – Transilvania Smart City, un proiect de 12.000 de apartamente, care ar urma să aibă, spun promotorii săi și servicii comerciale, medicale, de educație și chiar un studio de film.

Vecinătăți, prezentate de reprezentanții grupului Clujul Civic

Declarațiile dezvoltatorilor

Consorțiul condus de Maricel Păcuraru, împreună cu reprezentanții „Transilvania Smart City” transmit că au încheiat parteneriatul pentru dezvoltarea și finalizarea unui proiect estimat la peste 2 miliarde de euro, potrivit Realitatea.

„România avea nevoie de oameni curajoși, cu viziune. Acest complex rezidențial nu va oferi doar locuințe, ci vom avea 12.000 de apartamente, vom avea și un spital și un campus universitar, dar și grădinițe și școli, vom avea și un mall, pentru că în Cluj este nevoie de un mall. Va fi primul mini oraș inteligent, absolut tot ce veți vedea aici la noi va fi independent energetic”, a declarat realizatoarea Realitatea PLUS, Alexandra Păcuraru, fiica lui Maricel Păcuraru.

Proiectul încheiat între consorțiul condus de Maricel Păcuraru cu reprezentanții „Transilvania Smart City”, Adrian Alexandrov și Adrian Gurzău, se adresează în primul rând tinerilor, dar și persoanelor din Diaspora care își doresc să vină acasă.

„Vrem să facem din acest proiect unul care să fie un exemplu pentru Europa și nu numai românii, ci și cetățenii din Austria să vină la Cluj, la acest spital, și să se trateze aici, sa fie la același nivel, astfel încât doctorii români de astăzi, care sunt prin diaspora, să aibă unde să vina”, a declarat Bobby Păunescu, regizor și președinte ARMIS.

Dezvoltatori cu condamnări de corupție

Păcuraru, care a ispășit în închisoare o condamnare pentru corupție, susține că a intrat în proiect alături de Miron Mitrea (partenerul său de faceri, și el condamnat definitiv pentru corupție) și Bobby Păunescu, fiul afaceristului George Constantin Păunescu.

În acest moment, acționarii „Transilvania Smart City” sunt Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea, cu care are un copil, și Adrian Gurzău, finul Elenei Udrea, arată datele G4Media.

Elena Udrea este acum în închisoare, după condamnare definitivă din dosarul Gala Bute.

Un alt participant la proiect este Cozmin Gușă, potrivit comunicatului citat. Gușă s-a remarcat în ultimul an prin promovarea constantă a unor idei similare cu cele ale propagandei ruse cu privire la invazia din Ucraina.

Maricel Păcuraru a fost condamnat pentru corupție la patru ani de închisoare în dosarul Poșta Română în 2014 și eliberat condiționat în 2017. Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucuresti i-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru si pe fostul director al Postei Romane Mihai Toader la cate patru ani de inchisoare cu executare, in dosarul privind polițele de asigurare pentru angajați, in care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.

Miron Mitrea (partenerul său de faceri, și el condamnat definitiv pentru corupție) a fost și el condamnat pentru corupție și eliberat în 2016. A fost coleg de Penitenciar cu Păcuraru la Poarta Albă.

A fost condamnat în februarie 2015 la doi ani de închisoare pentru luare de mită şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale. În perioada 2001-2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Jianu foloase necuvenite de peste 900.000 lei în schimbul numirii acesteia în funcţia de şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Un alt participant la proiect este Cozmin Gușă, potrivit comunicatului citat. Gușă s-a remarcat în ultimul an prin promovarea constantă a unor idei similare cu cele ale propagandei ruse cu privire la invazia din Ucraina.

Foto: Transilvania Smart City (randări)/ SOS Cluj Pata Rat mesaj Dan Perjovshi

Sursă articol: Economedia

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*